FIMOZA. CE ESTE, CARE SUNT COMPLICATIILE SI CUM O TRATAM?

Fimoza

Fimoza reprezintă imposibilitatea retracţiei prepuţului peste glandul penian (este împiedicată decalotarea glandului) la bărbaţii necircumcişi sau incorect circumcizaţi.

Există mai multe grade de fimoză, de la fimoza foarte strânsă, în care decalotarea glandului se face atât de puţin încât permite doar urinarea, până la cea care este vizibilă şi supărătoare doar în caz de erecţie.

În funcţie de vârsta de debut şi de mecanismul fiziopatologic, se consideră că fimoza poate fi de două tipuri:

  • congenitală (fiziologică)
  • dobândită (împărţită uneori în fimoza dobândită a copilului şi cea a adultului), reprezentând de fapt adevărata fimoză. Apariţia fimozei dobândite este de cele mai multe ori urmarea lipsei de igienă locală, a acumulării de smegmă sau balanitelor repetate. Fimoza poate însoţi numeroase afecţiuni, ca sifilisul, tumori de gland, diabet etc.

Circumcizia – este o procedura chirurgicala de indepartare a pielii care acopera varful penisului, numita preput. In multe culturi, circumcizia este un ritual religios sau o traditie ceremoniala.Circumcizia se poate efectua la orice varsta, momentul operator fiind ales in urma unui consult chirurgical.

intervenţia chirurgicală de elecţie în marea majoritate a fimozelor şi parafimozelor şi practicată precoce, reprezintă o metodă care determină o incidenţă mai scăzută a infecţiilor urinare, a bolilor cu transmitere sexuală, precum şi a cancerului penian.

Practicarea circumciziei a fost şi rămâne încă un subiect care a ridicat numeroase controverse. Pe de altă parte, multe familii aleg ca nou-născuţii lor să fie circumcizaţi din considerente religioase, culturale sau igienice.

Numeroase studii arată că băieţii necircumcişi sunt predispuşi spre a dezvolta infecţii ale tractului urinar (după unii autori, riscul fiind de 20 de ori mai mare), aceasta datorită colonizării prepuţului cu germeni patogeni urinari.

Circumcizia este o intervenţie chirurgicală relativ simplă, realizată sub anestezie locală sau generală, care constă în excizia prepuţului până la nivelul şanţului balanoprepuţial şi sutură cutaneo-mucoasă cu fire separate resorbabile.

Complicaţiile posibile sunt:

  • hemoragia (uneori cu constituirea de hematoame): este considerată cea mai frecventă complicaţie; aceasta poate fi controlată prin măsuri hemostatice locale (pansament compresiv), dar în unele cazuri este necesară hemostaza chirurgicală sau evacuarea eventualului hematom

  • infecţia: de obicei este minoră şi poate fi tratată eficient prin antibioterapie topică sau generală

  • stenoza de meat uretral: este cea mai frecventă complicaţie pe termen lung, consecutivă reacţiilor inflamatorii ce apar la nivelul meatului după întreruperea adeziunii normale dintre prepuţ şi gland sau devascularizării meatului prin circum-cizie(Persad R, 1995).Simptomatologiapoate include disurie, hematurie, inconti-nenţăurinară. Tratamentulconstăînmeatoplastie, sub anestezielocalăsaugenerală

  • complicaţii mai rare, dar posibile, pot fi: denudare tegumentară peniană, injurii ale glandului, tijei peniene sau uretrei, retenţie urinară, torsiune peniană, fistule, necro-ză peniană, rezultate cosmetice nesatisfăcătoare etc.

Printre contraindicaţiile circumciziei se pot enumera: prematuritatea, hipo- sau epispadias, alte malformaţii peniene (microfalia, ambiguitatea genitală etc.), diateze hemo-ragice.

Share

PROGRAMEAZA-TE ONLINE
Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Call Now
Directions